~Viorel Roman: „Minciuna marxistă după 20 de ani“

Au trecut doua decenii de cand ideologia marxista a eliberarii exploatarii omului de catre om a PC s-a dovedita, langa national-socialismul muncitorilor germani NSDAP, cea mai inumana forma de sclavie si exploatare moderna. Dupa 1989, cand s-au vazut dimensiunile criminale ale minciunii in estul Europei, nimeni nu s-a bucurat. Entuziasmul de parada de la balcon si la TV avea rolul de a trece cat mai repede peste acest moment penibil pentru toti, dar mai ales pentru cei multi si obiditi, umiliti, obligatii sa traiasca generatii de a randul ca robi, fara libertatea de expresie, miscare, fara drept la adevar, justitie, la drepturile fundamentale ale omului. Asta explica de ce PCR, FSN, PDSR, PSD – Ceausescu, Iliescu ? a ramas la putere in mod democratic cu aceiasi ideologie. Si in occident, marxismul era la moda, partial finantat de PC din est, si s-a altoit chiar si pe credinta dand nastere teologiei eliberarii, care la dezastrul din est a intrat si ea in criza. Marxismul a fost o mare incercare de a salva intreaga lume, pe care pretindea a o analiza stiintific. Credinta era inlocuita de materialismul dialectic si stiintific, de cunostere stiintifica. Oricum nu se mai punea problema numai a cunosterii, cum fac din totdeauna filozofii, ci a transformarii intregi societatii umane, chiar si a omului. Rezultatul a fost scoaterea lui Dumnezeu ? opium pentru popor – din societate, decuplarea muncii de remunararare ei si a sexualitatii de procreere. Libertatea, telul suprem al miscarii, era conditionata de egalitatea tuturora. Asa ca inca de la inceput libertatea era sacrificata pe altarul egalitatii si era determinata pe deasupra de structura intregului. Lupta se ducea pentru schimbarea structurii social-politice a intregii lumi. Unde duce o astfel de insiruire de minciuni? La un om nou, ne asigurau ideologii PC, pentru ca se vedea cu ochiul liber lipsa de libertate, dreptate, pentru care se pretindea ca se fac sacrificii cu minciuni pe toate drumurile si pentru mai multa siguranta, cu granite inchise. Faptul ca atat ideologia lui Karl Marx, cat si teologia eliberarii s-au dovedit constructii intelectuale inumane, a generat, cum este poate si firesc, nihilismul si relativismul. Daca si aceste mari teorii eliberatoare, care voiau sa realizeze aspiratiile omul (nou!) spre adevar, libertate si progres, au esuat atat de lamentabil, atunci poate ca nu exista nici o teorie sau perspectiva, care sa valoreze mai mult. Totu-i o apa si un pamant, totu-i relativ. Si daca oricum nu exista adevar, poate ca doctrina n-a fost inca cum trebuie intelesa si mai ales aplicata. In acest context n-ar fi de mirare daca fantoma care a bantuit prin Europa apoi prin intreaga lume, marxismul, exilata in lumea civilizata in cimitirul ideilor, si-ar face din nou aparitia, desigur intr-un nou vesmant, la fel de demonic ca cel vechi.

VIOREL ROMAN