~Al. Stănciulescu-Bârda: „Discriminarea creştinismului“.

Doamna Dr. Maria Goron, medic de familie, făcând un comentariu pertinent asupra unei cărţi a scriitorului american Josh McDdowel, The New Tolerance(Noua toleranţă), ajunge la câteva concluzii îngrijorătoare. Potrivit acestor comentarii (textul complet poate fi accesat pe http://marianagoron.wordpress.com/2011/01/07), se spune: ,,poate ceva numit toleranţă să ne ameninţe? Este posibil să ne temem de ceea ce numim toleranţă? Răspunsul este da. În societatea vremurilor noastre, numită şi postmodernă, suntem  şi vom fi martorii unei schimbări culturale, ce poate fi etichetată drept cea mai vijelioasă şi mai întunecată din istoria omenirii. Şi toate aceste schimbări de rău augur se vor face în numele aşa zisei „Noua toleranţă”. Doctrina propagată azi, – şi care se face tot mai simţită şi în ţara noastră, în special în şcoli, în universităţi şi politică -, este diferită de definiţia din dicţionare în  care toleranţa este descrisă astfel: „a recunoaşte şi a respecta credinţele, opiniile şi practicile altora fără a le împărtăşi”.

Toleranţa tradiţională era o frumoasă virtute creştină. Era  îngăduinţa creştină izvorâtă din iubire, care te îndemna să-ţi iubeşti aproapele, să-l respecţi, să-l preţuieşti şi să-l accepţi, chiar dacă nu erai de acord cu comportamentul lui. Toleranţa tradiţională nu te obliga să aderi la convingerea şi comportamentul unei persoane sau grup de persoane cu care nu erai de acord. Noua toleranţă este la kilometri distanţă de ceea ce înseamnă toleranţa tradiţională. Ea afirmă că nu mai există adevăr absolut. Toate convingerile, valorile, stilurile de viaţă sunt egale. Toate punctele de vedere trebuie respectate sau aplaudate. După principiul toleranţei tradiţionale puteam transmite copiilor noştri respectul pentru nişte valori morale, de exemplu să-i fie fidel viitorului partener de viaţă, iar copiii noştri aveau dreptul atât să fie fideli cât şi să afirme că acest comportament este cel mai bun.

După noua toleranţă nu mai ai acest drept. Noua toleranţă spune că toate comportamentele sunt egale. Dacă judeci  comportamentul greşit al vreunei persoane eşti etichetat ca intolerant.

Un alt exemplu: În urmă cu câţiva ani nu numai societăţile creştine ci şi cele  capitaliste sau comuniste considerau homosexualitatea este o boală, o aberaţie sexuală. Iar ca orice bolnav homosexualul trebuie înţeles, tratat şi vindecat. Chiar dacă acceptai persoana nu erai obligat să fii de acord cu comportamentul ei. Noua toleranţă spune că şi comportamentul acestor oameni este tot atât de demn de respect ca orice alt comportament. Învăţătura creştină spune că homosexualii (sodomiţii) alături de cei care comit adulter, de hoţi, beţivi, lacomi, defăimători nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. O astfel de afirmaţie a învăţăturii creştine este socotită intolerantă de noua toleranţă. Iată ce afirmă într-un Centru al noii toleranţe din Chişinău. «In domeniul moral indivizii au dreptul de a-şi alege modul de viaţă, valorile la care vor să ţină, chiar şi greşelile pe care le pot alege pentru a le comite,  fără nici o intervenţie din partea societăţii sau a statului»”(Continuare în numărul viitor).

Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA