~Cezar Adonis Mihalache: „Premierul capo del capo“

Una din două: ori cercul de influenţe şi interese pe care se bazează în încercarea disperată de a ajunge premier are într-adevar o structură mafiotă, iar Mircea Geoană vrea să transforme instituţiile statului într-o maşină colectivă de albit caziere şi  mai ales, de spălat bani, fie veşnicul candidat la o funcţie credibilă vrea să-i atragă de partea sa pe baronii sistemului-clică PSD-PC.

Scopul este unul singur: insinuarea într-o funcţie care să-i alunge frustarea ultimilor ani. Ani irosiţi într-o continuă şi inutilă încercare de impunere la cârmele ţării. Mircea Geoană a ieşit la rampă (singur ori împins de interesele baronilor de clică de a-şi albi banii înaintea marii recesiuni) cu un proiect halucinant. Amnistierea fiscală a tuturor pungaşilor cu costume de mii de euro. A acelora care s-au îmbogăţit din jaful instituţionalizat, de la privatizărea frauduloasă, subevaluată, a activelor lăsate de vechiul regim până la devalizarea sistemelor financiare prin fel şi fel de inginerii bancare. O amnistie prin care toţi îmbogăţiţi pste noapte, şi nu este vorba doar de aceia care au prădat întreprinderile ori pădurile ţării, de cei ce au înşelat financiar milioane de oameni prin sistemele de „întrajutorare”, ci, practic, şi de îmbogăţiţii din traficul de fiinţe şi dorguri. Pentru că propunând albirea averilor ilicite acelora care vor ieşi în faţă plătind un comision fiscal, Mircea Geoană se transformă într-un tartore al tuturor mafioţilor. Și nu mai vorbim doar de infracţionalitatea economică… „Prostonacul” s-a deşteptat! Și ar vrea pesemne să devină un „capi del capo” al unui sistem multicolor politic, bazându-se pe sprijinul general al tutor celor „amnistiaţi”.

Iar faptul că acest proiect aberant, lansat ca mijloc de contracarare a crizei economice, nu a fost sancţionat de colegii de partid se explică prin aceea că social-democraţii sunt atât de siguri pe succesul lor electoral încât nu se mai îngrijesc de derapajele, cu aer infracţional, nici măcar când acestea vin chiar din partea preşedintelui lor. Este de neînţeles însă acceptul tacit al conservatorilor, care, chiar dacă au trebuit să-şi tragă fermoarul peste propria identitate pentru a fi pe plac PSD-ului (pentru că şi imoralitatea era în sine o identitate, iar acum nu o mai au nici pe aceasta!), nu ar trebui să uite că ei aveau un proiect exact pe dos. De confiscare a averilor ilicite, nu de cosmetizare. Dar, probabil că recesiunea a schimbat atitudinea conservatorilor din acest punct de vedere. Care văd această albire a averilor ilicite ca o şansă de a depăşi criza.

Oricum, este puţin probabil că aceasă aberaţie promovată de Mircea Geoană să fie sancţionată verbal măcar de adversarii politici. Pentru că topul marilor îmbogăţii din fraudă este atât de multicolor politic. 

CEZAR ADONIS MIHALACHE