Ori preşedintele ştie ceva, dar nu vrea să ne destănuie pentru a nu a amplifica efectul în cascadă al recesiunii în vârtejul unei eventuale panici naţionale (şi nu doar la nivelul mediului de afaceri), fie şi-a croit un nou cap de pod pentru prognozata campanie electorală.
Social-democraţii au sărit la gâtul preşedintelui, acuzându-l că foloseşte marota crizei economice pentru a-şi crea noile strategii electorale. Şi poate că aşa şi este, numnai că, înainte de a acuza, liderii PSD ar fi trebuit să-şi pună unele semne de întrebare. În primul rând, este Traian Băsescu atât de naiv încât să nu-şi dea seama că gestul lui de a avertiza public intarea în recesiune nu va fi întors pe toate feţele de către adversarii politici? Puţin probabil, astfel că acuzele PSD pălesc, transformându-se în penibile şuvoaie speculative în vederea propriei abordări a electoratelor prezidenţiale. Apoi, şeful statului a făcut acest anunţ în cadrul instituţional guvernamental. Adică, de la nivelul acelei instituţii menite, fie şi doar teoretic, să vegheze la stabilitatea economică a ţării. Traian Băsescu ar fi putut să antameze unul dintre acele discursuri politice adresate naţiunii sau s-ar fi putut cuibări într-una din cele două televiziuni atât de dragi lui. Cu toate riscurile evidente, preşedintele a ales să meargă la Guvern pentru a lansa avertismentul. Or, este puţin probabil să nu fi intuit că va fi atacat sub pretextul croirii unei marote electorale.
Da, Traian Băsescu ne-a atenţionat că am intrat în recesiune, dar nu a dat mai multe explicaţii. Şi poate că aici a greşit, ezitând în a ne spune de unde vine acest al doilea val al crizei dând practic frâu liber discursurilor specultive. Lucrurile sunt însă cu adevărat sensibile. Suntem din nou în faţa unei situaţii delicate. Numai că tăvălugul recesiunii nu vine dinspre Europa Occidentală, ci dinspre una dintre ţările de convergenţă: Letonia. Astfel, chiar dacă am făcut faţă cu brio recesiunii „occidentale” (inclusiv în ceea ce priveşte relocarea masivă de către Vest a investiţiilor către ţări mai ieftine, dar şi prin retragerea masivă de capital bancar pusă la cale de băncile austriece), criza în cascadă pe care s-ar putea să o determine prăbuşirea economiei Letoniei s-ar putea să fie resimţită mult mai acut.
În fapt, şeful statului nu a făcut decât să transpună public avertismentele FMI, corelându-le cu rapoartele serviciilor noastre. Pentru că, în condiţiile în care vorbim despre acutizarea stării de sărăcie din România ca factor de afectare al securităţii naţionale, faptul că FMI a ieşit la rampă şi a anunţat că, în pofida eforturilor financiare, Letonia s-ar putea prăbuşi economic angrenând şi ţările este-europene ar trebui să ne pună pe gânduri.
Astfel, mesajul „recesiune” transmis de Traian Băsescu ar trebui privit ca un avertisment al inevitabilei „cesiuni” a efectelor dinspre Letonia către ţările est-europene, în primul rând pe fondul vulnerabilităţilor macroeconomice. Să nu uităm faptul că Letonia a obţinut un program de sprijin de la FMI, asemenea României şi Ungariei. Or, o criză în Letonia ar semnala că acordurile de sprijin financiar nu sunt nici pe departe suficiente pentru a preveni colapsul economic.
Din păcate clasa politică a luat din nou în derâdere mesaajul lui Traian Băsescu. Nu este doar vina ei, ci a preşedintelui care a reuşit să-şi decribilizeze singur mesajul astfel încât, chiar şi atunci când strigă „foc!”, adversarii lui văd doar un mesaj pompieristic al goanei după voturi. Într-adevăr, noua poziţie a şefului statului este în totală contradicţie cu ceea ce a spus chiar el acum câteva săptămâni. Numai că acesta este adevăratul pericol al recesiunii: faptul că lucrurile sunt foarte greu de estimat, iar o analiză se poate prăbuşi în doar câteva zile. În fapt, singura certitudine a recesiunii este tocmai incertitudinea.
CEZAR ADONIS MIHALACHE
______________________________
________________________________
_____________________________


sfârşitul lunii decembrie 2006, doi români modeşti, vârstnici şi încrezători în Fapta Bună, au donat oraşului Buzău colecţia lor de artă românească în valoare de multe zeci de miliarde de lei; şi nu au mai rămas cu nimic. Dar fapta lor nu va fi uitată şi nici numele lor: ei sunt Marieta şi Bucur Chiriac.
_________________________

_________________________
_________________________
Biblioteca scolii Glanbocu - Arges
_____________________
Biblioteca scolii Serbesti - Iasi
_____________________
Biblioteca scolii Gaujani - Giurgiu
_____________________
Biblioteca scolara Vanatori - Galati
_____________________
Biblioteca scolara Giurgiu - Valea Dragului
_____________________
Grupul Scolar Agricol Holboca - Iasi
_____________________
Liceul teoretic Band - Mures
_____________________
Biblioteca scolara Barati Luncani - Bacau
Biblioteca scolara Latesti - Vaslui
_____________________
Biblioteca scolii Luncani Margineni - Bacau
_____________________
Biblioteca Slobozia - Bacau
_____________________________





![[explored #7] [explored #7]](http://static.flickr.com/8027/7280513748_d23115c0d8_t.jpg)
![Captain Cormorant [eXPLoReD] Captain Cormorant [eXPLoReD]](http://static.flickr.com/7092/7278209816_5b0dc7e377_t.jpg)



Mai multe texte:
facut sa fie ucisi zeci de mii de caini pentru ca, impreuna cu bandele lui de hoti , sa le ia pieile si sa le vanda in strainatate, abia acum animalele pot fi aparate printr-o lege care , totusi, intarzie din cauza uneltitorului ce asculta de Satana . Aparati vietatile fara grai si ale nimanui . Nu le lasati prada indracitilor cu spume la gura si iresponsabilitatii dezlantuite : ajutati-le sa traiasca fiindca si ele au un suflet.