~Dan Brudaşcu: „Măsuri anticriză“

Situaţia critică  în care se află economia naţională trebuie să determine toţi factorii de decizie administrativ-politică să caute şi să gasească soluţii care să permită trecerea peste perioada de criză, cu mai puţine efecte negative asupra populaţiei.

Pornind de la acest considerat supunem atenţiei primului ministru şi a tuturor factorilor politici implicaţi, câteva soluţii care să permită inclusiv, realizarea economiilor impuse de F.M.I. :

1. În cazul intenţiei declarate de a se recurge la reduceri masive de personal din sistemul bugetar, care potrivit unor informaţii de presă ar putea ajunge la peste 100-150 de mii în următorii ani, aceste reduceri să se facă în principal în situaţiile în care în aceiaşi instituţie lucrează soţ şi soţie, de cele mai multe ori cu sfidarea prevederilor legale, prin practicarea nepotismelor şi a altor mijloace neprincipiare.

2. Eliminarea completă a pensionărilor de lux, practică întâlnită frecvent, în special în cadrul ofiţerilor de poliţie şi armată. S-a ajuns astfel la situaţia singulară în Europa, ca persoane cu vârste cuprinse între 39-49 de ani, să fie pensionate, deşi pregătirea şi capacitatea lor ar recomanda rămânerea acestora în activitate pentru a presta activităţi utile în domeniile unde lucrează.

3. Tot legat de acest subiect mai solicităm executivului să ia în considerare eliminarea plăţilor compensatorii, la cererile de pensionare anticipată, plăţi compensatorii ce în unele cazuri ajung la unele sume de peste 0,5 miliarde de lei, sume complet nejustificate având în vedere şi nivelele foarte mari de pensii atribuite ofiţerilor din armată şi poliţie în cauză. Reamintim în acest sens membrilor executivului în cazul pensionărilor anticipate la personalul civil, nu numai că nu sunt aplicate plăţi compensatorii, dar le sunt diminuate veniturile în mod procentual în raport cu numărul de ani rămaşi până la vârsta de pensionare. Credem că se impune un tratament egal în rândul tuturor cetăţenilor din această categorie. Pentru a face rost de sumele necesare impuse de F.M.I., mai sugerăm executivului să ia în calcul şi următoarea soluţie aflată la îndemâna sa. În cazul pensionărilor de lux efectuate în ultimii 5 ani, dar ar căror beneficiari, între timp s-au angajat în instituţii de stat sau mixte,beneficiarii acestor pensii de lux, să fie obligaţi să restituie atât sumele compensatorii obţinute, cât şi pensiile încasate de la bugetul de stat. În opinia noastră nu se justifică astfel de pensionări, atâta vreme cât persoanele în cauză dovedesc că sunt capabile să îşi continue activităţile, deşi solicitaseră pensionările din funcţiile deţinute în instituţiile militare. Mai atragem atenţia că există şi situaţii în care unii militari sau foşti ofiţeri de poliţie au recurs la pensionare după unele schimbări politice, pentru a fi scutiţi de responsabilitate pentru abuzurile făcute în funcţiile de comandă, abuzurile motivate de dorinţa de a acoperii ilegalităţi comise de reprezentanţii unor partide politice.

4. „Ajustarea” a pensiilor în scopul uniformizării lor. Avem în vedere aici în mod deosebit ca pentru acelaşi nivel de pregătire şi vechime în muncă să se aplice acelaşi cuantum de pensie, eliminând astfel situaţii des întâlnite în ultimul timp ca unii indivizi au pensii de zeci de milioane de lei, iar colegii lor cu acelaşi nivel de pregătire şi vechime, beneficiază de pensii ridicol de mici, care de foarte multe ori nu le permit să îşi petreacă o bătrâneţe ferită de privaţiuni.

5. La sfârşitul secolului trecut, ţările din Extremul Orient au traversat o perioadă critică, în sensul că economiile lor au fost zguduite de o puternică criză generată de politica monetară a organismelor internaţionale şi orchestrată de interesele americane în zonă. Deplin conştient de dificultăţile prin care trecea statul lor, popoarele acestor state au dat dovadă de o solidaritate impresionantă, intervenind şi stopând procesul de disoluţie economico-financiară care îi ameninţa. Recent am avut oaspeţi la Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca, un ilustru economist şi universitar sud-coreean prof. emerit Dr. DucKyun, care a subliniat faptul că în astfel de momente întregul popor a dovedit o solidaritate extraordinară, oferind un ajutor concret statului pentru a ieşirea din criză. Oamenii de rând au donat importante sume de bani şi soţiile lor au renunţat la bijuterii, predate statului care au adus în bugetul statului circa 3-4 miliarde de dolari. Fac apel la populaţia românească să accepte ideea unei acţiuni similare şi pentru salvarea economică a României, şi solicit autorităţilor, instituirea unui fond al solidarităţii în care fiecare persoană să depună o anumită sumă de bani, în funcţie de posibilităţile pe care le are, iar autorităţile să manifeste onestitate, eliminând orice posibilitate ca aceste sume sa fie folosite în alte scopuri decât cel de scoatere a României din impasul economic în care se află. Sugestia pe care o fac, este ca fiecare cetăţean să depună cel puţin echivalentul a 10 zile din salariul lunar,  fapt ce ar elimina obligarea legislativului de a impune angajaţilor bugetari, la un concediu fără plată de 10 zile. O astfel de soluţie este de luat în calcul şi datorită faptului că nu există în momentul de faţă cadrul legal pentru varianta avută de Guvern ştiut fiind faptul că recurgerea la soluţia concediului fără plată oamenii ar avea serioase dificultăţi, prin pierderea unor drepturi salariale importante. Cu asemenea soluţie ar fii dovada în acelaşi timp, ataşamentul tuturor pentru eforturile de ieşire din criză, şi eliminarea impactului negativ asupra economiei naţionale şi implicit asupra vieţii noastre a tuturor. Argumente de genul că populaţia nu s-ar face vinovată de situaţia de criză, şi deci nu ar avea obligaţia de a face astfel de sacrificii, nu mi se pare pe deplin justificat, dacă ţinem cont de faptul că exact aceiaşi populaţie este ceea ce care prin votul dat la ultimele alegeri parlamentare a autorizat actualul legislativ să gestioneze aşa cum se pricepe situaţia economică. Un alt aspect la fel de important este că printr-o astfel de măsură nu urmărim salvarea Guvernului Boc, ci a economiei naţionale, implicit a locurilor noastre de muncă a siguranţei şi liniştii pentru oamenii acestei ţări.

6. Reducerea drastică a cheltuielilor pentru parlamentari şi euro-parlamentari. În acest sens sugerăm să se elimine o serie de facilităţi acordate parlamentarilor şi euro-parlamentari: diminuarea indemnizaţiilor, eliminarea autoturismelor pentru euro-parlamentarii ce reprezintă circumscripţiile electorale în marile oraşe, reducerea cu 50% a cheltuielilor cu întreţinerea birourilor parlamentare ale acestora şi obligarea tuturor să justifice sumele forfetare primite. Din estimările noastre cu astfel de măsuri ar aduce bugetului de stat economii peste 3 miliarde de euro anual şi ar avea oportunităţi pentru suplimentarea fondurilor alocate altor activităţi sau domenii prioritare economiei naţionale.

7. Reducerea substanţială a bugetelor alocate administraţiei prezidenţiale, parlamentului şi sistemului administraţiei centrale, astfel încât să se elimine risipa şi cheltuirea fără nici un efect pozitiv a banului public.