~Doina Drăguţ: „Diplome… de vânzare“

Afacerile din învăţământul superior încep să iasă la suprafaţă abia acum, după declanşarea scandalului diplomelor false.

Scandalul diplomelor falsificate de absolvire a facultăţii scoate la iveală şi existenţa anumitor grupuri de interese, pe această latură, în Parlament.

Chiar dacă vor fi găsiţi deţinătorii celor aproximativ 15.000 de diplome false de absolvire a facultăţii sau de licenţă, inclusiv de doctorat, problemele din învăţământul superior particular sunt departe de a fi înlăturate.

Constantin Daicoviciu, renumit istoric şi arheolog, profesor, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1957-1968), membru al Academiei Române, avansa glume în raport de cei aflaţi în funcţii mari fără să aibă şcoală şi nici chemare. Spunea adeseori anecdote, cu un farmec deosebit, vis-a-vis de cei fără şcoală, dar iubitori şi alergători după titluri. Una dintre acestea este următoarea:

„Zice-se că pe vremuri, înainte de 1918, era la Debreţin o universitate, care dădea pe bani diplome diverse celor cu putere sau bogaţi. Într-o zi, groful Teleki merge într-o splendidă trăsură trasă de patru cai. I-a cerut vizitiului să oprească şi l-a trimis la rectorul Universităţii să-i cumpere o diplomă de doctor în Drept.

După câteva minute, în care Teleki a băut o cafea pe o terasă, vizitiul a adus diploma cerută. Groful s-a bucurat, a strâns diploma la piept. Apoi i-a dat bani vizitiului să-şi cumpere şi el una – nu de doctor, ci doar de absolvent al facultăţii de Drept.

Vizitiul s-a întors şi i-a spus grofului Teleki că diploma lui e mai scumpă decât cea de doctor şi a mai cerut bani. «De ce-i mai scumpă?», s-a mirat groful. «A zis că eu sunt mai mic în grad ca stăpânul meu» – a dat explicaţia vizitiul.

Teleki i-a mai dat bani, dar l-a oprit. I-a mai venit o idee: «cumpără şi pentru cai diplome de liceu. Numai de liceu!»

Oameni şi cai au pornit în promenadă să vadă lumea cât de diplomaţi sunt. Groful s-a amuzat teribil.

Cât de bine se potriveşte această istorioară amuzantă vremurilor noastre, când, în varii incinte de înalt nivel din societatea românească contemporană, multe „personalităţi, persoane sau personaje” îşi expun silueta având ca singulară variantă de îmbrăcăminte… o diplomă, obţinută fără acoperire în efort de şcolarizare.

DOINA DRĂGUŢ