~Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Săraca ţară bogată“

De câţiva ani se discută în presa scrisă, la televizor şi la radio, se vehiculează pe internet tot felul de proteste şi de liste care trebuie semnate despre o problemă care priveşte întreaga societate românească. Este vorba de aurul de la Roşia Montană din Munţii Apuseni. Statul român a concesionat unei firme americane specializate în minerit de zone aurifere exploatarea  minelor noastre de aur pe un anumit număr de ani. Din producţia ce va obţine-o firma respectivă, statul român va primi 4%!

              Nu criticăm aici pe un ministru anume, guvernul sau un anumit partid. Ca cetăţean român, însă, cu o gândire economică rudimentară, consider că acel contract este un adevărat jaf pentru ţară. Minele de aur din Munţii Apuseni funcţionează din vremea romanilor. Mai bine de două mii de ani s-au făcut exploatări acolo. Preotul scriitor Ion Agârbiceanu, în romanul său Arhanghelii, spune că, la un moment dat, în zona respectivă se găsea aur şi în nisipul văilor. Au exploatat minele respective romanii, le-au exploatat şi austriecii, şi ungurii, şi ruşii, dar aurul tot nu s-a terminat. A pus acolo Dumnezeu cantităţi suficiente, cât să ajungă neamului românesc până la sfârşitul veacurilor….

              Roşia Montană mai deţine şi alte zăcăminte de o importanţă planetară. E vorba de cele de uraniu şi de wolfram. Sunt metale pe cale de dispariţie în lume, care se mai găsesc doar în câteva locuri de pe glob. Firma americană va exploata tot ce va găsi în piatra munţilor de acolo. Cu tehnologiile de astăzi, nu e de mirare dacă firma respectivă va disloca munţii în întregime de acolo şi, prin decopertare, va   cerne fiecare părticică de pământ şi de rocă şi va extrage firicel după firicel de aur.

              Preşedintele nostru vorbea cu bucurie de afacerea respectivă şi despre faptul că în vistieria ţării vor intra câteva tone de aur, care vor ajuta la redresarea situaţiei ţării la această vreme de criză. Iarăşi revenim, însă, la procentul amintit mai sus. Nu trebuie să uităm că tonele de care vorbeşte preşedintele nu reprezintă decât 4% din cantitatea extrasă, iar restul o vor lua străinii! Nimeni nu ne garantează că astăzi este situaţia cea mai grea prin care trece poporul  român, iar generaţiile viitoare vor huzuri ca-n sânul raiului şi nu vor mai avea nevoie de asemenea bogăţii naturale. Poate şi în viitor vor fi vremuri grele şi nu avem dreptul să ne lipsim urmaşii de o asemenea comoară. Aurul din Apuseni este aurul pământului românesc şi el se cuvine poporului român în întregime. Este zestrea pe care i-a dat-o Dumnezeu şi nu trebuie să ne batem joc de ea.

              În ultima vreme apar tot felul de personaje la televizor, care susţin că sunt din Munţii Apuseni şi că au greutăţi economice mari, dacă nu se deschide mina de acolo. Mai mult, deschiderea mineritului aurifer din Apuseni ar aduce raiul pe pământ în Roşia Montană şi împrejurimi. Nu credem că întâmplător apar aceşti oameni, mai ales că clipurile publicitare la televiziune costă enorm, ci apariţiile lor sunt dirijate pentru a influenţa opinia publică. Nimeni nu contestă că viaţa e grea şi lipsurile sunt multe, dar statul ar putea găsi şi alte forme economice, care să ajute populaţia din zonă să-şi câştige existenţa. Ce va face populaţia respectivă după ce aurul se va termina şi firma americană îşi va lua catrafusele şi va pleca de acolo?

              Cu câteva sute de ani înainte, europenii au ajuns pe continentul american. Au găsit acolo triburi primitive, care nu stiau nimic despre valoarea aurului. Acest metal se găsea pe toate drumurile. Europenii le-au oferit cioburi de sticlă colorată şi le-au cerut în schimbul acestora aur. Localnicii nu mai văzuseră asemenea minunăţii. Au dat cantităţi imense de aur pe cioburi colorate, fericiţi că au făcut un târg avantajos! Mai mult, europenii l-au sechestrat pe regele localnicilor şi au cerut în schimbul lui vagoane de aur. Bieţii oameni au scos din toate cotloanele preţiosul metal şi l-au dat invadatorilor ca să le elibereze regele. După ce le-au luat aurul, europenii i-au omorât şi pe localnici şi pe regele lor! Asta aşa, ca să arate cât de creştini sunt!

              Mă întreb şi eu astăzi, dacă nu cumva contractul statului român cu firma americană privind aurul de la Roşia Montană seamănă cu înţelegerea dintre europenii cuceritori şi localnicii americani de acum câteva secole. Mai multă grijă de ţară şi de bogăţiile ei, de poporul şi de urmaşii urmaşilor noştri nu ar face rău nici unui politician român, ci, dimpotrivă, l-ar înnobila. Istoria este cea care consemnează şi cea care judecă!

AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s